Ceasurile mele

Ceasurile de mana au reprezentat pentru mine numai un accesoriu pentru a aproxima timpul. Intotdeauna am tinut sa-mi potrivesc ceasul cu cel putin cinci minute in avans, pentru a nu ma gasi in situatiile delicate de a intarzaia la tot felul de intalniri. Ma intai am avut un ceas Atlantic de format mic, apoi un alt ceas Atlantic format mare. A urmat un ceas rusesc Poliot, apoi am avut doua ceasuri SEIKO, unul luat din Franta si unul luat din Dubai. Am avut si un ceas FIESTA. Ultimul ceas cumparat din USA a fost un WENGER Military. Intamplarea a facut sa le folosesc si cand am lucrat la sala si niciunul nu a rezistat la socuri, pentru ca uneori le-am cam izbit nepermis de tare de unele aparate. Saracele de ele, bietele ceasuri... Nu am dorit sa am ceasuri scumpe tocmai pentru ca le-am supus unor miscari bruste si riscante, iar ceasurile bijuterie sunt destinate altor moduri de comportament, nu cel sportiv, mai agresiv un pic.